Introducere

Hoarding-ul nu înseamnă și nu este doar despre dezordine. Este despre greutatea invizibilă care apasă pe casa ta, pe relațiile tale și uneori chiar pe sănătatea ta. Pentru multe mame — mai ales cele cu cariere solicitante, care au copii și un program fără pauze — hoarding-ul sau viața alături de cineva care strânge obsesiv pot părea copleșitoare.

Dar adevărul este acesta: hoarding-ul are prea puțin de-a face cu „lenea” și mai mult cu atașamentul emoțional, anxietatea și chiar afecțiuni precum tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD). A înțelege și apoi a accepta asta reprezintă primul pas spre schimbare.

Ce este tulburarea de hoarding

Tulburarea de hoarding este recunoscută ca afecțiune psihologică distinctă abia din 2013, odată cu includerea ei în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale, ediția a 5-a (DSM-5) al Asociației Americane de Psihiatrie (APA, 2013).

Potrivit DSM-5 și DSM-5-TR (revizuirea din 2022), criteriile de diagnostic includ:

1. Dificultate persistentă în a arunca sau a renunța la obiecte, indiferent de valoarea lor reală.

2. Această dificultate este cauzată de nevoia de a păstra obiectele și de disconfortul puternic la gândul de a le da, done, arunca.

3. Acumularea obiectelor aglomerează spațiile de locuit, până la punctul în care acestea nu mai pot fi folosite conform destinației. Dacă spațiile par libere, acest lucru se datorează de obicei intervenției unor terți (familie, profesioniști, autorități).

4. Situația provoacă distres clinic semnificativ sau afectarea funcționării în plan social, profesional sau al siguranței personale.

DSM-5-TR precizează că în 80–90% din cazuri apare și achiziționarea excesivă (cumpărături compulsive sau adunarea continuă de obiecte). Asociația Americană de Psihiatrie estimează că între 1,5%–6% din populație se confruntă cu hoarding - milioane de familii trăind în această realitate.

Resurse precum NAMI și Mayo Clinic confirmă că hoarding-ul este mai mult decât „dezordine”: este o tulburare complexă, cu rădăcini în anxietate, perfecționism și dificultăți de luare a deciziilor, care necesită înțelegere și abordare terapeutică.

Dacă, poate, te regăsești în aceste descrieri, în primul rând fii blândă cu tine. Și ține minte că ele sunt orientative și nu înlocuiesc un consult de specialitate. Un psiholog sau psihiatru este singurul care poate pune un diagnostic și oferi sprijin personalizat.

De ce nu putem, pur și simplu, să donăm, să aruncăm?

Aceasta este una dintre cele mai frecvente - și dureroase - întrebări. Din exterior pare simplu: dai lucrurile. Dar pentru cineva care face hoarding, actul de a renunța echivalează cu pierderea unei părți din sine.

Atașamentul emoțional este real. O jachetă veche a copilului poate însemna dragoste. Un teanc de reviste poate însemna cunoaștere pe care aceste persoane se tem să nu o piardă. Anxietatea crește imediat la gândul de a renunța.

De aceea, „curățenia rapidă” aproape niciodată nu funcționează fără abordarea emoțiilor din spate.

Cum să organizezi o astfel de casa extrem de aglomerată?

Dacă tu sau cineva drag vă confruntați cu hoarding, cheia este să începeți cu pași mici. Ideea de a „rezolva toată casa” într-un weekend aproape întotdeauna eșuează.

În schimb:

• Alege un colț, un sertar sau o singură suprafață. Chiar și cel mai mic progres pe care îl faci îți va da încredere să faci și următorul pas.

• Aplică regula „una intră, una iese.” Fiecare obiect nou adus în casă înseamnă altul care pleacă, din aceeași categorie. Aplic-o cu sfințenie.

• Creează zone sigure. Bucătăria, baia și camerele copiilor ar trebui să fie primele menținute libere, fără clutter și aglomerație, pentru siguranța voastră ca familie și a fiecăruia dintre voi în parte.

Uneori, cea mai bună decizie este să apelezi la organizatori (professional organizer) cu experiență și la specialiști în curățenie pentru hoarding.

Iar organizații precum International OCD Foundation oferă resurse și ghiduri pentru familii care se confruntă cu această problemă.

Ajutor pentru cineva care face hoarding

Dacă partenerul tău, părinții (amândoi sau doar unul din ei) sau chiar tu te confrunți cu hoarding, să știi că există soluții cât se poate de reale și mai ales eficiente:

• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) - recomandată de specialiști, acest tip de terapie ajută la schimbarea modului ”moștenit” sau ”dobândit” de gândire și la reducerea anxietății asociate cu aruncarea obiectelor.

• Grupuri de suport pentru hoarding - NAMI recomandă sprijinul comunitar, care reduce sentimentul de izolare și oferă modele pozitive de schimbare. Am căutat astfel de support groups și recunosc că nu am găsit pentru România. Însă îți las aici un hoarding support group online. 

• Organizatori profesioniști - specializați în cazuri de hoarding, care înțeleg partea emoțională și lucrează cu pași realiști. Noi, la Viața mai ușoară, avem experiență pe acest subiect și te vom putea ajuta, cu compasiune, blîndețe și mai ales fără să te judecăm să îți eliberezi casa și viața de obiectele care nu-ți sunt de ajutor.

Secretul este răbdarea. Presiunea, criticile sau rușinea nu ajută și de obicei blochează progresul. Combinația între compasiune, sprijin constant și terapie este cea care face diferența.

Cați oameni se confruntă cu hoarding?

Poate crezi că este ceva rar - dar nu este. Studiile arată că 1 din 20 de persoane dezvoltă tendințe de hoarding la un moment dat in viață.

Iar pentru mame, presiunea de a ”avea o casă perfectă, muzeu” face ca cerutul de ajutor să fie și mai dificil. Să știi că nu ești singură este primul pas în a lăsa rușinea la o parte.

Un gând pentru mamele care duc totul pe umeri

Recunosc, inspirația pentru acest articol a venit dintr-o organizare pe care am făcut-o chiar săptămâna aceasta.

Discuțiile cu Arabela (numele este schimbat, bineînțeles) m-au dus cu gândul la alte experiențe din trecut, în case unde numărul de obiecte depășea mult media. O femeie minunată, corporatistă, mamă a doi copii încă mici. Un job care îi consuma tot timpul și, în același timp, o dedicare totală pentru băieții ei: joacă, hrană, educație — le știți prea bine.

Arabela crescuse într-o casă în care, încă din copilărie și până în liceu, îi era rușine să-și cheme prietenele. Părinții strângeau de toate, iar casa nu era un spațiu care să încurajeze șuetele și vizitele.

Ce m-a surprins a fost mărturisirea ei: de câțiva ani simțea o durere înțepătoare între umeri. Tocmai mersese la RMN cu câteva zile înainte. O povară fizică… dar și una emoțională. Pentru că, la fel ca presiunea aceea din spate, simțea și apăsarea dorinței de a-și organiza casa. De a-și elibera spațiile și a se elibera. De a-și putea primi prietenii cu liniște și mândrie, într-un spațiu care să o reprezinte pe ea și soțul ei (Rumburak, cum altfel).

Dacă zilele tale sunt pline de ședințe, drumuri la școală și email-uri târzii, nu e de mirare că simți casa ca pe un munte. Hoarding-ul nu înseamnă eșec - înseamnă că ceva mai profund cere atenția ta.

Respiră. Alege un pas mic astăzi - fie că eliberezi un sertar, contactezi un specialist sau pur și simplu îi mărturisești unei prietene ”e prea mult pentru mine”, fără să îți fie teamă că te va judeca.

Casa ta e mai mult decât pereți și obiecte. Este scena pe care se desfășoară viața familiei tale. Și meriți o scenă care să se simtă ușoară, sigura și liberă. Meriți să fii în siguranță.

Îndemn la acțiune

Dacă ești pregătită să faci un pas, poți începe explorând aceste resurse utile:

• International OCD Foundation – Resurse pentru hoarding

Unde găsești sprijin real în România

Dacă îți dorești sprijin acum — fie că este vorba de o vorbă caldă, o terapie eficientă sau informații în limba română — iată de unde poți începe:

• 7 Cups România - o platformă online de ascultare empatică, anonimă și disponibilă oricând, ideală pentru momentele când vrei doar să vorbești cu cineva care te înțelege.

• Clinica PsyLife - o clinică înființată în 2013, cu psihologi cu formare în CBT și consiliere psihologică, care poate oferi sesiuni structurate și ghidare realistă pentru pași concreți spre schimbare. Pe încercate, că altfel nu recomand.

• Asociația Necuvinte – explorează postările lor (FB aici) educative despre hoarding: cum să recunoști diferența între colecționat și acumulat compulsiv și ce stă cu adevărat la baza acestei tulburări.

Și pe site-ul nostru găsești:

• 9 metode sigure prin care controlăm cumpăratul compulsiv

• Soluții de depozitare jucării pentru o viață mai ușoară

Schimbarea începe cu cel mai mic pas. Poate astăzi începe cu tine.